Temperatura pe tur la o pompă de căldură aer-apă: de ce 35°C bate 55°C?
Două pompe de căldură identice, montate în case asemănătoare, pot avea facturi diferite la sfârșitul iernii. Explicația ține adesea de o setare pe care puțini…
Două pompe de căldură identice, montate în case asemănătoare, pot avea facturi diferite la sfârșitul iernii. Explicația ține adesea de o setare pe care puțini proprietari o urmăresc: temperatura apei trimise spre calorifere sau spre pardoseală.
Ce înseamnă temperatura pe tur și de ce o simte compresorul
Temperatura pe tur este temperatura agentului termic, de regulă apa, la ieșirea din pompa de căldură, înainte să ajungă în circuitul de încălzire al locuinței. Pe retur, apa se întoarce mai rece, după ce a cedat căldura în camere. Diferența dintre cele două valori, de obicei de câteva grade, arată câtă energie a ajuns efectiv în încăperi.
O pompă de căldură aer-apă nu produce căldură prin ardere, ca o centrală pe gaz. Ea folosește energie electrică pentru a muta energia termică din aerul exterior în apa din instalație. Compresorul face această muncă, ridicând temperatura agentului frigorific de la nivelul aerului de afară până la nivelul cerut de instalație. Fiecare kilowatt electric consumat poate aduce în casă mai mulți kilowați termici, în funcție de condiții.
Aici apare cheia întregului subiect. Cu cât distanța dintre temperatura exterioară și temperatura pe tur este mai mare, cu atât compresorul trebuie să lucreze mai intens. Dacă afară sunt 0 grade, a încălzi apa la 35 de grade înseamnă un salt de 35 de grade. La 55 de grade, saltul crește cu încă 20 de grade pentru aceeași cantitate de căldură.
Gândește-te la o bicicletă: urci mult mai ușor o pantă lină decât una abruptă, chiar dacă ajungi în același loc. Compresorul funcționează după un principiu asemănător, iar consumul electric reflectă direct cât de abruptă este panta pe care i-o ceri. Iar o pantă mai blândă înseamnă și mai puțină oboseală pentru componente pe termen lung.
Producătorii publică, de obicei, valorile de eficiență pentru mai multe regimuri, de exemplu aer la 7 grade cu apă la 35 de grade, respectiv aer la 7 grade cu apă la 55 de grade. Dacă analizezi fișele tehnice ale modelelor din gama de pompe de căldură TC România, vei observa că diferența dintre cele două coloane este semnificativă.
Această diferență nu este un defect al vreunui aparat, ci o lege fizică valabilă pentru orice pompă de căldură, indiferent de marcă. De aceea, alegerea temperaturii pe tur este una dintre cele mai importante decizii de proiectare și de reglaj. Stabilită greșit, ea poate influența consumul pe tot parcursul sezonului rece, lună de lună.
Cât de mare este, concret, diferența dintre 35 și 55 de grade
Eficiența unei pompe de căldură se exprimă prin coeficientul de performanță, notat COP. Un COP de 4 înseamnă că, pentru 1 kWh electric consumat, aparatul livrează aproximativ 4 kWh de căldură. Pentru un sezon întreg se folosește indicatorul SCOP, care ține cont de variația temperaturilor exterioare. Cu cât aceste valori sunt mai mari, cu atât aparatul lucrează mai eficient.
În condiții standard de testare, cu aer exterior la 7 grade, multe pompe aer-apă moderne ating un COP în jur de 4,5-5 la apă de 35 de grade. La aceleași condiții exterioare, dar cu apă de 55 de grade, valoarea coboară adesea spre 3 sau chiar sub. Cifrele exacte diferă de la model la model, însă tendința rămâne aceeași.
O regulă orientativă folosită frecvent de instalatori spune că fiecare grad în minus pe tur poate îmbunătăți eficiența cu aproximativ 2-3%. Nu este o formulă exactă, dar arată de ce câteva grade contează. Între 35 și 55 sunt 20 de grade, iar efectul cumulat devine important pe parcursul unei ierni.
Pe lângă consum, temperatura joasă pe tur aduce și alte avantaje practice:
- mai puține ore de funcționare a compresorului la sarcină mare;
- regim de lucru mai lin și solicitare mai redusă a componentelor;
- capacitate termică disponibilă mai bună în zilele reci;
- impact mai mic al ciclurilor de dezghețare asupra confortului;
- căldură distribuită uniform, fără aer uscat sau curenți fierbinți.
Economia nu este garantată și nu este identică pentru toate locuințele. Consumul real depinde de izolație, de necesarul termic al casei, de clima zonei, de setări și de obiceiurile de utilizare. Două familii cu același aparat pot obține rezultate diferite. Rezultatele trebuie judecate mereu în contextul propriei case.
Comparația rămâne totuși valabilă: aceeași casă, încălzită cu aceeași pompă, va consuma de regulă mai puțină energie electrică dacă necesarul de căldură poate fi acoperit cu apă mai puțin fierbinte. Din acest motiv, 35 de grade câștigă în aproape orice calcul serios.
Mai există un aspect: la temperaturi exterioare scăzute, capacitatea disponibilă a pompei scade. Dacă îi ceri și temperaturi mari pe tur, scăderea devine mai accentuată și poate interveni rezistența electrică auxiliară, cu un consum mult mai mare.
Instalația din casă decide ce temperatură poți folosi
Nu poți seta pur și simplu 35 de grade și aștepta ca locuința să fie caldă. Temperatura pe tur trebuie să permită suprafețelor de emisie să transfere în camere căldura pierdută prin pereți, ferestre și acoperiș. Aici intervine tipul instalației interioare. Fără o analiză a acesteia, orice setare rămâne o simplă presupunere.
Încălzirea în pardoseală este partenerul natural al unei temperaturi joase. Suprafața mare de emisie, practic întreaga podea, permite un confort bun cu apă între 28 și 35 de grade în multe locuințe bine izolate. De aceea, casele noi cu pardoseală radiantă obțin de regulă cele mai bune rezultate. Inerția șapei ajută și la menținerea unei temperaturi constante în camere.
Radiatoarele funcționează diferit. Au o suprafață mai mică, așa că, pentru a ceda aceeași căldură, cer apă mai fierbinte. Asta nu înseamnă că sunt incompatibile cu o pompă de căldură. Dacă sunt dimensionate corect pentru necesarul fiecărei camere, pot lucra foarte bine la 40-45 de grade. Uneori, adăugarea unor elemente sau montarea unor radiatoare cu mai multe panouri și țevi mai groase rezolvă problema fără lucrări ample.
Nu este obligatoriu să înlocuiești radiatoarele existente. Înainte de orice decizie, merită verificate câteva elemente:
- puterea fiecărui radiator raportată la pierderile camerei;
- starea și diametrul țevilor din instalație;
- robineții, distribuitoarele și elementele de echilibrare;
- posibilitatea de a înlocui doar radiatoarele subdimensionate;
- existența unor termostate sau capete termostatice funcționale.
În multe case vechi, radiatoarele au fost alese pentru centrale care trimiteau apă la 70-80 de grade. Dacă între timp locuința a fost izolată și ferestrele au fost schimbate, pierderile s-au redus, iar aceleași radiatoare pot face față la temperaturi mult mai mici. Un calcul de pierderi termice arată exact situația.
Ventiloconvectoarele sunt o altă variantă. Datorită ventilatorului, livrează căldură suficientă la temperaturi joase și permit răcirea vara, fiind utile acolo unde pardoseala radiantă nu poate fi montată. În plus, au o inerție termică redusă, deci reacționează rapid la schimbările de setare.
Ideea de reținut: cu cât suprafața de emisie este mai mare față de nevoia de căldură a camerei, cu atât poți coborî mai mult temperatura pe tur. Fiecare grad câștigat aici se regăsește în eficiența întregului sistem.
Cum cobori temperatura pe tur și când are sens o valoare mai mare
Cel mai util instrument este curba de încălzire, numită și compensare climatică. Pompa măsoară temperatura exterioară și ajustează automat temperatura pe tur: mai scăzută în zilele blânde, mai ridicată când se lasă gerul. Astfel, valoarea maximă este folosită doar câteva zile pe an.
Mulți utilizatori lasă însă o valoare fixă, de exemplu 50 de grade, pe tot sezonul. Este o setare comodă, dar risipitoare, pentru că în octombrie sau martie casa nu are nevoie de apă atât de caldă. Reglajul fin al curbei poate dura câteva săptămâni, însă efortul se vede în consum.
Câțiva pași practici te ajută să găsești temperatura minimă care încă asigură confortul:
- pornește cu o curbă joasă și crește-o treptat doar dacă simți frig;
- deschide complet robineții și capetele termostatice din camerele principale;
- evită scăderile mari de temperatură pe timpul nopții;
- echilibrează hidraulic instalația pentru un debit corect pe fiecare circuit;
- notează temperatura interioară și consumul câteva zile după fiecare modificare.
Există și situații în care o temperatură mai ridicată este justificată. Prepararea apei calde menajere (A.C.M.) cere de obicei 45-55 de grade, iar periodic pot rula cicluri de dezinfecție la valori mai mari, conform recomandărilor producătorului. Acest regim este separat de încălzire și durează relativ puțin. În restul timpului, pompa revine automat la temperatura mai joasă cerută de încălzire.
O casă veche, neizolată, cu radiatoare mici, poate avea nevoie de 50-55 de grade în zilele geroase. Pompa funcționează și atunci, dar cu eficiență mai mică, iar izolarea sau înlocuirea unor radiatoare devine o investiție care poate reduce consumul pe termen lung. Merită comparat costul acestor lucrări cu diferența de consum estimată pe mai multe sezoane.
Temperatura pe tur nu este un simplu detaliu din meniul aparatului, ci factorul care stabilește cât de ușor lucrează compresorul. Cu o instalație potrivită și o curbă bine reglată, 35 de grade pot încălzi confortabil o locuință cu un consum vizibil mai mic decât 55.
Dacă pregătești achiziția unei pompe aer-apă, caută modele cu eficiență bună la temperaturi joase pe tur în oferta TC România Crown Cool și pornește alegerea de la instalația pe care o ai deja în casă.




Comentarii
Niciun comentariu încă. Scrie primul!
Lasă un comentariu
Comentariile sunt moderate înainte de publicare. Toate câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Răspunzi lui ·